Proiecte de finantare pentru statele membre ale U.E.
De la data aderării la Uniunea Europeană (UE), România participă ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune a UE. În cadrul acestei politici, România beneficiază, prin intermediul instrumentelor structurale, de sprijin financiar pentru susţinerea dezvoltării economice a ţării. Volumul finanţărilor disponibile va fi mult mai mare decât cel pe care ţara noastră l-a primit prin programele de pre-aderare Phare, ISPA şi SAPARD.
Accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune va da posibilitatea României să dezvolte echilibrat regiunile rămase în urmă, să modernizeze infrastructura de transport şi mediu, să sprijine dezvoltarea rurală, să creeze noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă, mai ales în mediul rural, să promoveze politici sociale care să ducă la creşterea standardului de viaţă.În acest moment, România a finalizat practic procesul de programare a Instrumentelor Structurale şi negocierea cu Comisia Europeană a documentelor programatice relevante.Toate aceste documente au fost elaborate în larg parteneriat, prin consultarea cu principalii actori implicaţi, atât la nivel naţional, cât şi regional.Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic şi, potenţial, una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea, existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea între statele membre şi între regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore. La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri, ceea ce înseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9% faţă de 5% cât este în S.U.A. şi Japonia. De asemenea, investiţiile în cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici în Uniunea Europeană faţă de cele înregistrate de aceste ţări.Disparităţile regionale au crescut în mod semnificativ, o dată cu integrarea celor 12 noi state membre în mai 2004 şi ianuarie 2007. Astfel, 10% din populaţia de la nivelul Uniunii Europene care trăieşte în regiunile cele mai dinamice, generează de opt ori mai multe venituri în termeni de Produs Intern Brut (PIB) 1 decât 10% din populaţia care trăieşte în zonele cel mai puţin dezvoltate 2 .
Dincolo de statisticile privind PIB, există totuşi inegalităţi complexe între statele membre şi celelalte regiuni datorate diferenţelor în ceea ce priveşte:
• infrastructura;
• calitatea mediului înconjurător;
• şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltare;
• mărimea şi diversitatea afacerilor;
• nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei în afaceri.
Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a dificultăţilor economice pe care acestea le generează, în vederea îmbunătăţirii funcţionării Pieţei Unice Europene. O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene, va duce, la rândul ei, la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea veniturilor, aducând astfel beneficii pentru economia întregii Uniuni Europene. Politica de Coeziune, coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse conduce la promovarea unei dezvoltări durabile în cadrul Uniunii Europene.Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene. Orice stat membru sau regiune al cărei PIB înregistrează un nivel mai mic decât 75% din media comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale în cadrul obiectivului de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013.
Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale. În termeni financiari, aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere în bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene.
În terminologia specifică perioadei 2007-2013, „Instrumentele structurale” cuprind:
-    Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR),
-    Fondul Social European (FSE), cunoscute şi sub denumirea de „Fonduri structurale”, şi
-    Fondul de Coeziune (FC).

Pentru perioada 2007-2013, alocările anuale destinate României din aceste instrumente se vor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibile prin „instrumentele de pre-aderare” ale UE - Phare, ISPA şi SAPARD. Alocarea financiară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 la cca. 3,8% din PIB (în sumă absolută de 19,7 miliarde Euro).

Fonduri
Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)
FEDR sprijină investiţii în diferite domenii, astfel:
• Investiţii în diferite tipuri de infrastructură, dezvoltarea de facilităţi de producţie şi prelucrare, structuri instituţionale pentru noi afaceri, dezvoltarea turismului, regenerare urbană, unităţi medicale, unităţi de învăţământ, îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi a mijloacelor de transport în comun, etc.
• Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri, dezvoltarea de servicii pentru afaceri, cercetare şi dezvoltare, iniţiative de transfer tehnologic, crearea capacităţilor pentru comunităţile locale, etc.
FEDR sprijină, de asemenea, investiţii în contextul iniţiativelor speciale de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi inter-regională în cadrul Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.

Fondul Social European (FSE)
FSE sprijină o gamă largă de investiţii în dezvoltarea resurselor umane şi formare în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă, care vizează:
• Integrarea în muncă a şomerilor prin formare profesională şi diverse măsuri privind piaţa de muncă;
• Sprijinirea întreprinzătorilor şi măsuri de îmbunătăţire a abilităţilor şi productivităţii persoanelor angajate;
• Implementarea de acţiuni care să vizeze incluziunea socială a persoanelor din grupurile dezavantajate;
• Îmbunătăţirea sistemelor de învăţământ, inclusiv a învăţământului profesional şi tehnic.

Fondul de Coeziune (FC)
Fondul de Coeziune contribuie la realizarea proiectelor mari de infrastructură cum ar fi construcţia şi modernizarea coridoarelor transeuropene de transport (TEN-T) şi investiţiile majore în infrastructura de mediu (apă, canalizare, deşeuri etc).
Fondul de Coeziune este disponibil pentru statele membre cu un nivel al VNB4 mai mic de 90% din nivelul mediu al Uniunii Europene. În prezent, în această categorie se încadrează atât Grecia, Portugalia şi Spania, cât şi cele 10 noi state membre. După integrare, România şi Bulgaria vor beneficia de asemenea de acest fond.

Fonduri complementare
În România, investiţiile din instrumentele structurale vor fi completate de fondurile Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene şi cele ale Politicii Comune de Pescuit.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
FEADR are ca scop creşterea competitivităţii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale prin promovarea diversificării activităţilor economice şi prin acţiuni specifice destinate protecţiei mediului înconjurător.
De asemenea, prin proiecte de tip LEADER, FEADR finanţează şi implementarea strategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de acţiune din zonele rurale şi a abordărilor experimentale (proiecte pilot) privind dezvoltarea rurală.

Fondul European pentru Pescuit (FEP)
FEP sprijină investiţiile pentru dezvoltarea resurselor acvatice vii, modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijină şi implementarea strategiilor pentru promovarea dezvoltării durabile a zonelor de coastă.

Obligatii si raspunderi ale Administratiei Publice in conformitate cu legislatia privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale
Ordonanţa nr.21/2002, privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, în Secţiunea a 2 a , cuprinde obligaţiile şi răspunderile consiilor locale şi ale primarilor. Art.8. Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoare lor acestuia, precum şi primarii au obligaţia să asigure:
a) măsurile necesare pentru protecţia sănătăţii publice, cu sprijinul si sub supravegherea organelor de specialitate ale statului;
b) măsuri corespunzătoare pentru conservarea şi protecţia mediului;
c) prevenirea poluării accidentale a mediului sau a surselor şi cursurilor de apă, prin depozitarea necontrolată a deşeuri lor de către agenţii economici sau de către cetăţeni;
d) realizarea unor sisteme moderne de colectare, depozitare, transport şi prelucrare a deşeurilor şi gunoaielor; amenajarea unor locuri speciale de depozitare în fiecare localitate;
e) respectarea prevederilor legale şi a documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism aprobate, precum şi a normelor privind executarea construcţiilor;
f) curăţenia străzilor, pieţelor şi a celorlalte locuri publice, îndepartarea zăpezii, a gheţii de pe străzi şi trotuare, colectarea şi depozitare a reziduuri lor menajere şi stradale, sortarea şi valorificarea resurselor materiale refolosibile;
g) repararea şi întreţinerea străzilor, a drumurilor comunale, podurilor, podeţelor, curăţarea şi amenajarea şanţurilor, modernizarea drumurilor existente şi realizarea unor drumuri comunale noi;
h) finalizarea construcţiilor începute;
i)întreţinerea în bună stare a construcţiilor existente, repararea şi zugrăvirea periodică a acestora;
j) organizarea de acţiuni pentru salubrizare a şi igienizarea localităţilor;
k) întreţinerea digurilor şi a malurilor, a cursurilor de apă, executarea lucrarilor de protecţie şi întreţinere a albiilor, efectuarea altor lucrări de protecţie contra inundaţiilor, asigurarea scurgerii apelor, asanarea terenurilor insalubre şi prevenirea poluarii apelor;
l) repararea, intreţinerea şi modernizarea reţelei de distribuţie a apei;
m) canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale;
n) buna organizare şi functionare a transportului în comun, păstrarea curăţeniei ŞI aspectului corespunzător al vehiculelor, întarirea ordinii şi disciplinei;
o) respectarea strictă a normelor igienico-sanitare în pieţele agroalimentare, în târguri şi oboare;
p) amenajarea, potrivit planului urbanistic general, şi întreţinerea spaţiilor verzi, a parcurilor, grădinilor publice, a terenurilor de sport şi de joacă pentru copii, a celorlalte locuri publice de agrement;
r) păstrarea curaţeniei şi respectarea normelor igienico-sanitare în cinematografe, teatre, săli de sport, stadioane şi în celelalte unităţi de cultura şi sport aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea consiliului local;
s) păstrarea, conservarea, repararea şi restaurarea, în condiţiile legii, a monumentelor de pe teritoriul comunei sau oraşului.